Legenda spune că la Lacul Ochiul Beiului, în noaptea de Sânziene, în jurul acestuia se strâng ielele, care sunt foarte frumoase şi care îi vrăjesc pe bărbaţi prin farmecul lor.
Lacul, însă, s-a format după ce, în urmă cu câteva sute de ani, fiul unui renumit bei ce domnea asupra ţinutului, în timp ce se afla la vânătoare, s-a îndrăgostit de fiica unui păstor. Acest lucru nu a fost pe placul beiului, fapt pentru care a ordonat ca fata să fie omorâtă. De atâta amărăciune, fiul beiului a vărsat atâtea lacrimi, încât a umplut lacul ce astăzi îi poartă numele, dar şi culoarea ochilor tânărului. Disperat că fata nu mai poate fi readusă la viaţă, fiul beiului şi-a pus, în acelaşi loc, şi el capăt zilelor. De altfel, lacul are forma unui crater oval sau a unui ochi cu diametrul de circa 20 metri.
Cascada Beușnița
Legenda spune că apele spumoase ale cascadei reprezintă voalul de mireasă al păstoriței îndrăgostite de fiul Beiului, iar apa ce curge din cascadă se întalnește cu apa din izvorul ce alimentează lacul Ochiul Beiului, pornind vesele către vărsare. Acestea au luat naștere prin acțiunea apei timp de milenii în substratul calcaros. Calcarul dizolvat de apă a fost depus straturi-straturi de-a lungul cursului râului, formând tuful calcaros, rocă moale si permeabilă ce a permis modelarea a nenumărate forme, mini-baraje, ochiuri de apă și cascade succesive.
Lacul dracului
Legenda spune că unui cioban care păștea caprele lângă apele Nerei, în apropiere de Poiana Meliugului, s-a întâlnit cu Satana. Ciobanul își aprinsese un foc la intrarea în peșteră și deodată aparu din lac un omuleț care ținea în mână un pește. Arătarea l-a provocat pe cioban să îi frigă peștele fără ca acesta să se indoaie. Ciobanul a acceptat rămașagul cu condiția ca omulețul să îi frigă un cap de țap fără ca animalul să rânjească. A tras în țepușă peștele, de la cap la coadă, și l-a fript fără să se îndoaie. Omulețul a legat botul țapului cu funie de tei, însă aceasta a ars și, prăjindu-se, țapul și-a arătat dinții.
Furios că a fost păcălit de cioban, omulețul s-a aruncat în apa lacului, iar ciobanul și-a dat seama că era însuși Diavolul.
De atunci lacul poartă acest nume.
La Tunele
Aceste tunele săpate direct în munte au o istorie neclară, iar identitatea celui care le-a săpat rămâne încă subiect de dezbatere. Se presupune că tunelele au fost săpate pentru ca locuitorii din Sasca Română să ajungă mai repede la morile din Potoc.
